Dacă o persoană consumă tutun și bea alcool, riscul său de cancer oral este semnificativ mai mare. Alcoolul poate facilita pătrunderea altor substanțe cancerigene, inclusiv tutunul, în celule, afectându-le.
Odată ce o persoană renunță la tutun sau la alcool, riscul de cancer oral începe să scadă, deși va rămâne mai mare decât la persoanele care nu au fumat sau nu au consumat alcool niciodată.
Persoanele care consumă tutun au de două ori mai multe șanse de a dezvolta cancer oral decât cele care nu îl consumă. Aceasta include fumatul de țigări, trabucuri sau pipe.
Riscul de cancer oral crește odată cu durata și cantitatea utilizării. Modul în care este folosit tutunul poate determina și localizarea cancerului. De exemplu, o persoană care mestecă tutun în obrazul stâng are mai multe șanse să dezvolte cancer oral în acea zonă.
Cancerul oral este de șase ori mai frecvent la consumatorii de alcool decât la cei care nu consumă. Nu există un nivel sigur de consum: riscul unei persoane crește cu fiecare băutură.
Inflamația cronică provocată de tartru, cariile netratate, protezele sau aparatele dentare prost ajustate pot irita repetat mucoasa bucală, creând condiții favorabile transformării maligne a celulelor.
Periajul regulat, folosirea aței dentare și controalele stomatologice periodice reduc semnificativ acest risc.
Expunerea prelungită și repetată la radiațiile ultraviolete (UV) ale soarelui este un factor de risc important pentru cancerul buzelor, în special al buzei inferioare. Buza inferioară este mai vulnerabilă deoarece primește mai multă radiație solară directă decât buza superioară.
Persoanele care lucrează în aer liber pe perioade îndelungate (agricultori, constructori, marinari) sunt expuse unui risc mai mare. Utilizarea unui balsam de buze cu factor de protecție solară (SPF) și purtarea unei pălării cu boruri largi reduc semnificativ riscul.
Ca și în cazul cancerului de piele, efectele radiațiilor UV se acumulează în timp, astfel că protecția solară trebuie aplicată constant, nu doar ocazional.
O proporție importantă din cancerele orofaringiene este cauzată de virusul papiloma uman (HPV), același virus care provoacă și cancerul de col uterin.
Deși mulți dintre noi suntem expuși la HPV, în mod obișnuit infecția dispare din corp. Cu toate acestea, la un număr mic de persoane, HPV oral persistent afectează celulele și duce la cancer orofaringian. Simptomele pot apărea după luni de zile.
Fumatul și consumul de alcool cresc riscul de cancer orofaringian.
O dietă săracă în fructe și legume este asociată cu un risc crescut de cancer oral. Fructele și legumele conțin antioxidanți și nutrienți esențiali care protejează celulele mucoasei bucale împotriva deteriorării și transformării maligne.
Consumul frecvent de alimente procesate, bogate în zahăr și grăsimi saturate, poate contribui la inflamația cronică a organismului, un factor cunoscut în dezvoltarea cancerului. În schimb, o dietă echilibrată, bogată în vitamine A, C și E, reduce riscul de cancer oral și susține mecanismele naturale de reparare celulară.
Adoptarea unor obiceiuri alimentare sănătoase reprezintă una dintre cele mai accesibile modalități de reducere a riscului de cancer oral.
Persoanele sedentare și cele cu obezitate prezintă niveluri mai ridicate de hormoni și compuși inflamatori care pot afecta celulele mucoasei bucale. Activitatea fizică regulată contribuie la menținerea unui sistem imunitar funcțional și la reducerea inflamației sistemice.
Organizația Mondială a Sănătății recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână ca măsură de prevenție generală a cancerului.
Vizita la medicul dentist nu înseamnă doar îngrijirea dinților. Este și o ocazie de screening: în timpul unui control de rutină, medicul stomatolog poate observa leziuni înainte de apariția primelor simptome.
Pentru că primele semne ale cancerului oral apar adesea în zone greu de văzut acasă, examinarea de către un specialist este una dintre cele mai eficiente metode de depistare precoce.
Controlul stomatologic de rutină poate face diferența între o leziune descoperită la timp și un diagnostic tardiv. Dacă ai identificat o leziune care crezi ar putea fi semn al cancerului oral, află pașii de urmat în pagina dedicată.
